Greața și vărsăturile de sarcină sunt cele mai frecvente complicații gastrointestinale la femeile însărcinate, care afectează sănătatea femeii însărcinate și a fătului ei. Mult mai multe femei se confruntă cu greața și vărsăturile de sarcină decât cele care sunt suficient de norocoase pentru a scăpa de ele. Se estimează că greața și vărsăturile de sarcină afectează aproximativ 50% dintre femeile însărcinate. Alte 25% dintre femei au greață fără vărsături și doar 25% nu sunt afectate de niciuna dintre acestea.
Greața și vărsăturile de sarcină pot diminua calitatea vieții femeii și, de asemenea, contribuie în mod semnificativ la costurile asistenței medicale și la timpul pierdut la locul de muncă. Deoarece grețurile matinale sunt frecvente la începutul sarcinii, prezența grețurilor și vărsăturilor de sarcină poate fi minimizată de obstetricieni și chiar de femeile însărcinate și, astfel, subtratată. Mai mult, unele femei nu solicită tratament din cauza preocupărilor legate de siguranța medicamentelor. Odată ce greața și vărsăturile de sarcină progresează, poate deveni mai dificil de controlat simptomele. Tratamentul în stadii incipiente poate preveni complicații mai grave, inclusiv spitalizarea. Sunt disponibile tratamente sigure și eficiente pentru cazurile mai severe, iar cazurile ușoare de greață și vărsături de sarcină pot fi rezolvate cu modificări ale stilului de viață și ale alimentației. Percepția femeii cu privire la gravitatea simptomelor sale joacă un rol esențial în decizia de a decide dacă, când și cum să trateze greața și vărsăturile de sarcină. Greața și vărsăturile de sarcină trebuie să fie distinse de greața și vărsăturile legate de alte cauze.
Greața și vărsăturile de sarcină se pot manifesta de la „grețuri matinale” ușoare până la hiperemeza gravidică (hiperemesis gravidarum), care este cea mai severă formă de disgravidie. Disgravidia este adesea subtratată deoarece „grețurile matinale” sunt considerate comune și normale. De asemenea, femeile însărcinate pot evita tratamentele din cauza preocupărilor legate de siguranța medicamentelor.
Specialiștii recomandă ca disgravidia să fie tratată din timp pentru a preveni progresia spre hiperemeza gravidică, ale cărei simptome sunt mai greu de controlat.
Greața și vărsăturile în timpul sarcinii sunt definite ca fiind cele care apar în primul trimestru de sarcină și pentru care nu există o altă etiologie. Dar afecțiunea se poate manifesta pe o mare parte din durata sarcinii. Diagnosticul de disgravidie este pur clinic. Se știe că debutul mediu se situează între 5 și 6 săptămâni de gestație, majoritatea simptomelor dispărând până la 20 de săptămâni. Aproximativ 20% dintre femei continuă să aibă simptome și în al doilea și al treilea trimestru. Contrar credinței populare, simptomele apar pe tot parcursul zilei și, adesea, nu se limitează la dimineață, așa cum ar presupune termenul de „grețuri matinale”.
Severitatea acestor simptome trebuie evaluată prin pierderea în greutate de la începutul sarcinii, semnele clinice de deshidratare (sete, turgescență cutanată, hipotensiune, oligurie etc.) și alte scoruri specifice pe care le folosesc medicii specialiști în cazurile mai severe. Greața și vărsăturile de sarcină și au fost asociate cu stresul, anxietatea și depresia în timpul sarcinii.
Greața și vărsăturile în timpul sarcinii sunt cunoscute ca fiind mai frecvente la femeile primipare (la prima sarcină) mai tinere. Factorii de risc pentru apariția lor includ istoricul de medicație pe bază de estrogen care provoacă greață, sarcina cu un făt de sex feminin, un istoric de rău de mișcare sau migrene în antecedente. Sarcinile cu gemeni, femeile care nu au luat multivitamine înainte de concepție și femeile cu reflux acid sunt, de asemenea, cunoscute ca având un risc crescut. Se pare că există o componentă genetică în dezvoltarea hiperemezei gravidice; mai multe studii demonstrează că fiicele femeilor care au suferit această afecțiune prezintă un risc crescut.
Un studiu a constatat că aproximativ două treimi dintre femeile care au raportat vărsături severe în prima sarcină au raportat vărsături similare în a doua sarcină. În cadrul aceluiași studiu, 50% dintre femeile care au descris simptome ușoare într-o sarcină au raportat o agravare a simptomelor în următoarea.
Greața și vărsăturile în timpul sarcinii cresc riscul de deshidratare, de funcționare deficitară, de creștere slabă în greutate și, dacă sunt severe, de insuficiență renală acută și de afectare a creșterii fetale. Greața și vărsăturile benigne de sarcină sunt cea mai frecventă cauză obstetricală și tind să înceapă la patru săptămâni de vârstă gestațională estimată și să se rezolve până la sfârșitul a 12 săptămâni de vârstă gestațională estimată. Dacă începe sau se termină în afara acestor intervale sau este severă sau refractară, trebuie luate în considerare cauze obstetricale mai puțin frecvente (de exemplu, gestație multiplă, sarcină molară) și cauze neobstretice (de exemplu, probleme ale vezicii biliare, boli tiroidiene).
În ciuda disponibilității crescute a terapiilor pe bază de prescripție medicală pentru greața în sarcină, nu toate femeile au nevoie de antiemetice pe bază de prescripție medicală, iar siguranța acestor terapii nu este la fel de clară ca în cazul tratamentelor conservatoare. Tratamentele de primă linie includ modificări ale stilului de viață cu risc scăzut, cum ar fi consumul de mese mici și frecvente pe parcursul zilei pentru a împiedica stomacul să devină prea gol sau prea plin și evitarea alimentelor care încetinesc și mai mult golirea gastrică (alimente bogate în proteine sau grase) sau care au mirosuri sau gusturi intense.
Sunt disponibile mai multe opțiuni de tratament, care pot fi considerate sigure în anumite trimestre de sarcină, iar majoritatea opțiunilor sunt medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală. Produsele comune OTC (eliberate fără prescripție medicală) si/sau suplimentele alimentare care sunt recomandate și care s-au dovedit a fi sigure sunt vitamina B6 și rădăcina de ghimbir.
Obiectivele tratamentului includ reducerea simptomelor și complicațiilor materne și atenuarea oricăror efecte asupra fătului.
Ghimbirul este recomandat ca o opțiune non-farmacologică sigură pentru tratarea grețurilor și vărsăturilor de sarcină.
Ghimbirul (Zingiber officinale) este un condiment cu o lungă istorie de utilizare ca remediu tradițional pentru greață și vărsături. Compușii fenolici activi ai ghimbirului, adică gingerolii, zingiberena și shogaolii, au și proprietăți antiinflamatorii și antioxidante. Acțiunea antiemetică a ghimbirului a fost investigată în diverse afecțiuni, inclusiv în cazul răului de mișcare, al sarcinii, al grețurilor și vărsăturilor post-anestezie, post-chirurgicale și induse de chimioterapie. Administrat în doze de până la 2 g/zi, ghimbirul este eficient în controlul vărsăturilor fără efecte secundare. S-a demonstrat în studii clinice că ghimbirul este la fel de eficient în tratarea greței și a vărsăturilor în timpul sarcinii ca și vitamina B6.
Pe lângă efectul său antiinflamator general, ghimbirul conține compuși fenolici volatili, cum ar fi gingerolii și shogaolul, care pot reduce vărsăturile prin diferite mecanisme.
Un efect secundar frecvent observat al ghimbirului poate fi refluxul.
Studiile și metaanalizele realizate până în prezent concluzionează că ghimbirul este o opțiune nonfarmacologică eficientă pentru tratarea grețurilor și vărsăturilor de sarcină. Acționează rapid și este la fel de eficient ca și antiemeticele de sinteză. Nu prezintă risc de reacții adverse majore și nu există risc de complicații grave pentru mamă sau făt. Femeile însărcinate, medicii de familie și alți profesioniști din domeniul medical ar trebui să fie conștienți de valoarea ghimbirului atunci când iau în considerare opțiunile farmacologice adecvate pentru pacientele cu disgravidie.
Referințe:
- ACOG (American College of Obstetrics and Gynecology) Practice Bulletin: nausea and vomiting of pregnancy. Obstet Gynecol. 2004 Apr
- Lacroix R, Eason E, Melzack R. Nausea and vomiting during pregnancy: A prospective study of its frequency, intensity, and patterns of change. Am J Obstet Gynecol. 2000 Apr
- Goodwin TM. Hyperemesis gravidarum. Obstet Gynecol Clin North Am. 2008 Sep
- Black FO. Maternal susceptibility to nausea and vomiting of pregnancy: is the vestibular system involved?. Am J Obstet Gynecol. 2002 May
- Ozgoli G, Goli M, Simbar M. Effects of ginger capsules on pregnancy, nausea, and vomiting. J Altern Complement Med. 2009 Mar. 15(3):243-6
- Borrelli F, Capasso R, Aviello G, et al. Effectiveness and safety of ginger in the treatment of pregnancy-induced nausea and vomiting. Obstet Gynecol. 2005 Apr
- McParlin C, O’Donnell A, Robson SC, Beyer F, Moloney E, Bryant A, et al. Treatments for Hyperemesis Gravidarum and Nausea and Vomiting in Pregnancy: A Systematic Review. JAMA. 2016 Oct
- Fox S. Morning sickness: antihistamines linked to poor outcomes. Medscape Medical News from WebMD. June 14, 2013
- Larimore WL, Petrie KA. Drug use during pregnancy and lactation. Prim Care. 2000 Mar